CE ESTE KERATOCONUSUL
Keratoconusul este o boala oculara care progreseaza lent. Corneea normala care este rotunda(practic ca o mica parte dintr-o sfera) se subtiaza şi începe să se bombeze în forma de con. Această formă de con este neregulată si modifica refractia razelor luminoase care intră în ochi. Deoarece corneea este responsabila pentru refractarea celei mai mari parti a luminii care intră în ochi, o cornee bombata deci neregulata va determina imagini neclare.
Vederea incetosata cauzata de keratoconus (mai ales în stadiile avansate) este diferita de imaginea neclara cauzata de alte vicii de refractie precum miopia sau hipermetropia. În etapele avansate ale bolii, corectarea refractiei cu ochelari sau lentile de contact moi, este dificilă si chiar imposibila de realizat uneori.
Keratoconusul poate apărea la unul sau ambii ochi şi adesea începe în timpul adolescenţei sau dupa implinirea varstei de douazeci de ani. Boala apare la aproximativ 1 persoana din 1000.
Cum avanseaza Keratoconusul ?
În primele etape de keratoconus, boala provoca ceata şi vedere usor distorsionată. Pacientii care au keratoconus pot, de asemenea sa observe o sensibilitate crescută la lumina. Cel mai frecvent aceste simptome apar la adolescenti şi dupa implinirea varstei de 20 de ani. Keratoconusul poate evolua in ani sau chiar zeci de ani şi apoi boala se stabilizeaza. Debutul timpuriu al acestei maladii este insotit de o evolutie mai grava. Este posibil ca fiecare ochi sa fie afectat în mod diferit.
A T E N T I E !!!
Nu lasati Keratoconusul sa avanseze, mergeti la medic la primele semne ale bolii. Diagnosticarea bolii in stadiile initiale nu se poate face printr-un consult oftalmologic de rutina, ci numai prin efectuarea unei topografii corneene cu ajutorul unui topograf, in cabinete specializate.
Sfatul nostru este sa nu lasati Keratoconusul sa progreseze pana in faza finala, deoarece in aceasta situatie din cauza gradului ridicat de subtiere a corneei, interventia chirurgicala devine mai complicata, perioada de vindecare mai indelungata, refacerea acuitatii vizuale mai lenta. Prin interventia in fazele initiale acuitatea vizuala se reabiliteaza in proportie de pana la 98%, totodata se evita riscul de a ajunge in faza acuta a Keratoconusului unde exista riscul de a pierde ochiul ca functionalitate.
CAUZELE KERATOCONUSULUI
Sunt multe teorii bazate pe cercetare serioasa şi asocierea cu, condiţii de viata si munca speciale, dar cu toate acestea medicii şi cercetătorii nu au putut oferi cauza exacta a acestei boli. Se considera ca genetica şi mediul înconjurător joacă un rol important în producerea keratoconusului. Aceasta maladie poate apare in asociere cu alte afectiuni oculare(retinopatie pigmentara, aniridie, keratoconjuctivita primavaratica) sau sistemice(sindomul Down,sindromul Marfan, sindromul Ehler-Danlos, sindromulTurner). Traumatismele minore trebuie neaparat evitate si de asemenea expunerea la razele UV.
Simptome
Simptomele de keratoconus în general incep in adolescenta tarzie sau odata cu implinirea varstei de 20 de ani, dar experienta arata ca poate incepe in orice moment al vietii.
Cele mai precoce semne de keratoconus sunt:
In stadiile avansate ale keratoconusului, pacientul poate resimti o incetosare bruscă a vederii la un ochi cu care nu a avut probleme in ultima perioada. Aceasta se numeşte "hydrops acut" şi este datorat infuziei bruste de lichid în cornee. În cazuri avansate, cicatricile superficiale care se formeaza la nivelul apexului umflaturilor corneei, dau nastere unei deteriorari mai mari a vederii.
DIAGNOSTIC
Pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la un control de specialitate daca sesizeaza scaderea ale acuitatii vizuale, diplopie sau orice alt simptom de natura oftalmologica, pentru a fi diagnoticati si pentru a primi tratament de specialitate. In cazul in care corectia cu ochelari sau lentile de contact nu este satisfacatoare, se recomanda ca pacientul sa fie consultat din nou de catre un oftalmolog cu experienta in astfel de cazuri. Este important de aflat daca astfel de probleme au existat in familie, deoarece keratoconusul poate avea transmitere genetica. Investigatia oftalmologica initiala in keratoconus este realizata analizand corneea cu biomicroscopul. Daca boala este avansata, aspectul corneei este foarte sugestiv si un specialist cu experienta poate diagnostica rapid cazul. Pentru obtinerea unui diagnostic de certitudine este necesara topografia corneeana. Aceasta este o procedura diagnostica noninvaziva necesara pentru realizarea unei harti a curburilor de la suprafata corneei, se realizeaza in doar cateva minute si este nedureroasa. Diagnosticul pozitiv de keratoconus rezultat in urma unei topografii de cornee este dat de o keratometrie medie de peste 47,2 D, un astigmatism mai mare de 1,2 D si o inclinare a axei astigmatismului mai mult de 21⁰. Rezultatul ei este precis si poate localiza eventuale cicatrici sau regiuni distorsionate, astfel incat diagnosticul keratoconusului sa fie cat mai exact.
Clasificare
Dupa stadiul de evolutie se clasifica astfel:
PROGRESIA
Keratoconusul, de obicei incepe cu o slabire a tesuturilor corneene, dupa care suprafata sferica a corneei devine conica din cauza modificarilor structurale aparute la nivelul acesteia. Cu trecerea timpului se observa o continua subtiere a corneei mai ales in partea superioara a conului format. Varful conului se poate opacifia brusc cand apar fisuri la nivelul membranei Descemet. Un truamatism corneean asociat poate determina perforarea acesteia.
Etapele:
Noi diferentiem keratoconusul cronic - cu progresie lenta si cel acut - rapid progresiv. Aceasta din urma este o situatie foarte urgenta si poate fi observata cu ochiul liber.
METODE DE TRATAMENT
Keratoconusul nu poate fi prevenit.
Nu exista masuri preventive specifice pentru evitare keratoconusului. Specialistii considera ca pacientii cu aceasta patologie trebuie sa fie cat mai prompt si corect tratati pentru alergii oculare si trebuie educati pentru a evita frecarea la ochi. Acestia sunt importanti factori de risc pentru evolutia keratoconusului, iar indepartarea lor poate avea efecte benefice asupra evolutiei bolii de fond.
Din cauza neregularitatii si a formei conice a corneei, ochelarii sau lentilele de contact moi nu corecteaza in mod adecvat vederea, deoarece nu se pot adapta formei ochiului. Pacientii cu keratoconus vad mai bine cu lentile de contact rigide, deoarece acest tip de lentile asigura o suprafata clara in fata corneei ceea ce permite razelor de lumina sa proiecteze in mod mai clar pe retina. Prin urmare, inca din faza initiala pacientilor li se prescriu lentile de contact rigide gaz-permeabile, care incetinesc progresia bolii si imbunatatesc acuitatea vizuala a ochiului.
Lentile de Contact RGP (rigide gaz permeabile) Rose K
Pentru majoritatea pacientilor cu keratoconus, tratamentul de baza este reprezentat de corectia optica cu lentile de contact rigide, Keratoconusul evolutiv, avansat, are intotdeuna indicatie de lentile de contact rigide si evitarea oricarui fel de traumatism cornean. Acest lucru poate fi facut prin purtarea unor lentile gas permeabile Rose K de la Menicon.
Lentilele de contact rigide gaz permeabile (RGP sau GP) fac o treaba mai buna in corectarea neregularitatilor corneei decat lentilele de contact moi pentru ca nu se îndoaie sau nu isi schimba forma. "Rigid" defineşte tipul de lentila. "Gaz permeabile" descrie materialul lentilei care este foarte permeabil pentru Oxigen. Există mai multe modele de design a lentilelor RGP.
Design-ul lentilei de contact Rose K este recunoscut international ca vârf tehnologic pentru tratamentul keratoconusului. Are o serie de caracteristici care fac aceasta lentila ideala pentru aceasta afectiune:
Lentilele Rose K sunt fabricate in 15 tari, distribuite în peste 85 de tari din lume.
Paul Rose inventatorul acestora, a inceput sa lucreze la lentilele Rose K în 1989. După testarea a 700 lentile şi a 12 design-uri diferite, el stabileste un set de 26 de lentile cu care toţi pacienţii pot fi adaptati. În 1995, lentilele Rose K au fost aprobate de FDA (Agentia nationala a SUA care trebuie sa aprobe comercializarea oricarui produs farmaceutic pe teritoriul tarii).
Combinatia de lentile
Aceasta este o combinaţie care necesită două lentile, una RGP care e purtata deasupra uneia moi. Lentila RGP oferă o vizibilitate bună şi cea moale oferă o senzaţie mai confortabilă pentru pacient.
Lentile hibrid
Pentru unii aceste lentile unice combină avantajele unei lentile RGP cu confortul unei lentile moi. Lentila hibrid are un mijlocRGP si este înconjurată de o periferie moale "fusta".
Lentile sclerale
Aceste lentile au un diametru mare care acoperă si partea alba a ochiului (numita sclera). Acestea au multe avantaje datorita dimensiunii lor. Două avantaje sunt majore: stabilitate mai buna pe suprafata oculara şi faptul ca praful sau particule de murdărie nu pot intra sub ele în timpul folosirii. Ele sunt, de asemenea, surprinzător de confortabile deoarece marginile lor sunt sub pleoape si sunt greu perceptibile cand se clipeste.
Tratamentul de electie al keratoconusului adoptat de majoritatea oftalmologilor are doua faze: In prima faza se intareste structura anatomica a corneei prin cross-lincking care intareste legaturile chimice de colagen din cornee. In faza a doua se adapteaza lentila de contact gaz permeabila speciala "Roze K", care se vor adapta perfect pe ochiul pacientului. In majoritatea cazurilor de keratoconus combinarea acestor doua metode da rezultate excelente.
Crosslinking-ul corneean CXL
Cross-Linking-ul cu riboflavină (CXL, asemenea abreviat uneori ca C3R) este o metoda non-invazivă de tratament, indicata pentru a încetini sau a opri progresia keratoconusului. Realizeaza asta prin intarirea ţesutului corneei. Pacientul supus la CXL în primele etape ale dezvoltarii keratoconusului beneficiaza de stabilizarea corneei. Tratamentul nu va corecta vederea si nu elimina nevoia lentilelor de contact Rose K ci contribuie la menţinerea nivelului actual de vedere si este menit pentru a preveni deprecierea corneei pe viitor. Acesta de asemenea ajuta pe cei care nu pot suporta lentilele de contact RGP.
Cum funcţionează Cross-Linkingul
Procedura implică tratarea ochiilor cu picaturi de riboflavină (vitamina B2), apoi se expune cornea pentru 15-30 minute la UV-A. Atunci când este combinat cu riboflavină, se produce o reactie care mareste legaturile de colagen în cornee, care initial au fost slabite de keratoconus. Tratamentul induce legaturi naturale intre fibrele corneei pentru a preveni slabirea lor. Cross-linkingul se produce si natural o data cu imbatranirea corneei, dar CXL accelerează acest proces şi il intensifică.
Avantajele oferite de Cross-Linking
Majoritatea cazurilor de keratoconus se pot ameliora semnificativ prin corectia optica folosind lentilele de contact Rose K de la Menicon. Tipul acestora depinde in principal de stadiul de evolutie al bolii. Acuitatea vizuala este redobandita, iar daca pacientul are o igiena riguroasa si o tualeta locala stricta, riscul de aparitie a complicatiilor cauzate de lentilele de contact este foarte scazut.
A T E N T I E !!!
Sfatul nostru este sa nu lasati Keratoconusul sa progreseze pana in faza finala, deoarece in aceasta situatie din cauza gradului ridicat de subtiere a corneei, interventia chirurgicala devine mai complicata, perioada de vindecare mai indelungata, refacerea acuitatii vizuale mai lenta. Prin interventia in fazele initiale acuitatea vizuala se reabiliteaza in proportie de pana la 98%, totodata se evita riscul de a ajunge in faza acuta a Keratoconusului unde persista riscul de a pierde ochiul ca functionalitate.
Pentru utilizatori va rugam sa cititi Reguli de utilizare lentile dure
Pentru utilizatori va rugam sa cititi Reguli de utilizare lentile dure
Pentru informatii si programari:
- Galati, Str. Neajlov Nr. 7, Bl. PS1D, Sc. 3, Ap. 41, Parter (punct de reper: in spatele Casei Rosii)